ANEMIÁT, -Ă, anemiați, -te, adj. Slăbit din cauza anemiei, bolnav de anemie. [Pr.: -mi-at] – V. anemia. Vezi definitia »

hat (háturi), s. n. – Ordin, decret al sultanului. Tc. hat (Șeineanu, II, 211; Lokotsch 843). Înv., ca și comp. hati-humaium, s. n. (decret imperial), din tc. hati humayun și hatișerif, s. n. (decret), din tc. hati șerif „ordin sacru”. Vezi definitia »

SULFOCIANÁT s. m. sare sau ester al acidului sulfocianic. (< fr. sulfocyanate) Vezi definitia »

zarzavát (-turi), s. n. – Verdeață, legume. – Mr. zărzavate, megl. zărzăvat. Tc. (per.) zarzavat (Roesler 592; Șeineanu, II, 388; Lokotsch 1747), cf. ngr. ζαρζαβάτι, bg., sb. zarzavat. – Der. zarzavagiu, s. m. (vÎnzător de fructe și verdețuri), din tc. zarzavatci. Vezi definitia »

DECUPÁT¹ s. n. Decupare. – V. decupa. Vezi definitia »