TĂINUÍ, tăinuiesc, vb. IV. 1. Tranz. A păstra o taină, a ține secret, a nu lăsa să se știe, să se afle ceva; a ascunde, a acoperi. ♦ Refl. (Rar) A se ascunde. 2. Intranz. (Pop.) A sta de vorbă, a sta la taifas, a discuta (în intimitate). – Taină + suf. -ui. Vezi definitia »

DEFLUI,A, vb.a raspandi in directii divergente trupe grupate intr-un spatiu restrans Vezi definitia »

gărdui, gărduiesc v. t. a aresta, a închide. Vezi definitia »

defluí (a ~) (de-flu-) vb., ind. prez. 3 sg. defluiéște, imperf. 3 sg. defluiá; conj. prez. 3 să defluiáscă Vezi definitia »

de râsul cucului / curcilor / găinilor / lumii expr. penibil, ridicol. Vezi definitia »