Definita cuvantului charcot
CHARCOT [șarcó], Jean Martin (1825-1893), medic francez. Unul dintre fondatorii neuropatologiei moderne. A organizat la Salpêtrière (Paris) o mare clinică neurologică. Contribuții esențiale în studiul isteriei, al atrofiei musculare, tabesului, bolilor cerebelului („Lecții asupra maladiilor sistemului nervos”, „Lecții asupra localizărilor în maladiile creierului și ale măduvii spinării”).
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu charcot
ciolobót s.m. (reg.) plantă ierboasă cu flori viorii-purpurii, cu spini, care crește pe coline aride, pe marginea drumurilor și a câmpurilor; zglăvoc. Vezi definitia »
PROCARIÓT, procariote, s.n. (Biol.; la pl.) Grup de organisme primitive (viruși, bacterii, alge albastre) unicelulare, cu structură simplă
. virusurile nu sint celule!
. nu au atins acest stadiu de organizare a materiei vii
. deci definita este gresita
. nu exemplificati virusii aici.
. vorbiti cu un biolog
. de fapt biologii sint autorii acestor greseli de defninitii
. uita de la mina pina la gura ce au invatat!
viorica iovan Vezi definitia »
EUCARIÓT, -Ă adj., s. m. (celulă, organism) cu un nucleu bine diferențiat. (< engl. eucaryote) Vezi definitia »
CHARCOT [șarcó], 1. Jean Baptiste C. (1867-1936), explorator polar și oceanograf francez. Între 1903 și 1905 a atins țărmurile occidentale ale Țării lui Graham, iar între 1908 și 1910 a cercetat M. Bellingshausen și a descoperit ins. care îi poartă numele. 2. Ins. în E M. Bellingshausen, în apropierea Antarcticii, în Arh. Palmer; 5,62 mii km2. Relief cu alt. max. de 750 m. Legată printr-un ghețar de șelf peste str. Wilkins cu Țara Alexandru I. Vezi definitia »
idiót (idioátă), adj. – Cretin, tîmpit. Fr. idiot. – Der. idioție, s. f. (debilitate mintală maximă); idioțenie, s. f. (idioțenie; tîmpenie); idiotism, s. n., din fr., și înainte (sec. XVIII) din gr. ἰδιωτισμός. – Comp. idiomel, adj. și s. n. (imn bisericesc cu melodie proprie), din ngr. ἰδιόμελος. Vezi definitia »