MULTÍPLU, -Ă, multipli, -e, s. m. adj. 1. S. m. (Mat.) Număr întreg divizibil cu un număr întreg dat; produs rezultat din înmulțirea unui număr dat cu un număr întreg. 2. S. m. (Mat.) Fiecare dintre unitățile de măsură mai mari decât unitatea-tip, considerate în raport cu aceasta. 3. Adj. (La pl.) Care este în număr mai mare și de mai multe feluri; numeros, felurit. 4. Adj. (La sg.) Care are o structură complexă, care prezintă aspecte diverse; multilateral. – Din fr. multiple, lat. multiplus. Vezi definitia »

- dublu [cm] – ÁTRIU s.n. v. atrium. Vezi definitia »

binóclu (bi-no-clu / bin-o) s. n., art. binóclul; pl. binócluri Vezi definitia »

BACALOGLU, Emanoil (1830-1891, n. București), fizician, chimist și matematician român. Acad. (1879), prof. univ. la București. Participant la Revoluția de la 1848. Contribuții originale îndeosebi în geometrie și optică; importantă activitate pedagogică și de organizare a cercetării științifice. Vezi definitia »

MOTOCÍCLU, motocicluri, s. n. 1. Autovehicul cu trei roți (mai rar, cu două) care are ghidonul fixat pe roata directoare din față. 2. (Înv.) Motocicletă. – Din fr. motocycle. Vezi definitia »