Definita cuvantului volant
volant, volanți s. m. (intl., înv.) membru al brigăzii de poliție „Fulger” conduse de comisarul Alimănescu după instaurarea regimului comunist, specializată în lichidarea rapidă, fără arestare și condamnare, a marilor infractori bucureșteni.
Sursa: Argou
Sursa: Argou
Cuvinte ce rimeaza cu volant
CONT s. n. 1. operație contabilă cuprinzând cele două părți (debit și credit) care exprimă valoric (și cantitativ) existența și mișcările unui anumit proces economic pe o perioadă de timp. ◊ evidența acestei operații. 2. a trece în ~ = a înscrie la rubrica datoriilor; a ține ~ (de ceva) = a lua în considerare; pe ~ propriu = pe proprie răspundere. (< it. conto, germ. Konto, fr. compte) Vezi definitia »
ERUMPÉNT, -Ă adj. (despre fructe) care se deschide brusc prin rupere. (< lat. erumpens) Vezi definitia »
EȘAPAMÉNT, eșapamente, s. n. Ansamblul organelor care asigură evacuarea gazelor arse dintr-un motor cu ardere internă sau a gazelor și a aerului din unele pompe pentru servicii auxiliare, precum și reducerea zgomotului. – Din fr. échappement. Vezi definitia »
IMPEDIMÉNT, impedimente, s. n. Piedică, obstacol în calea realizării unei intenții. – Din lat. impedimentum. Cf. it. impedimento. Vezi definitia »
POLARIZÁNT, -Ă, polarizanți, -te, adj. (Fiz.) Care (se) polarizează (1). ◊ Microscop polarizant = microscop care lucrează cu lumină polarizată și care se utilizează mai ales la studiul cristalelor. – Din fr. polarisant. Vezi definitia »