BAÍR, bairuri, s. n. (Rar) Povârniș, deal. – Din turc. bayir. Vezi definitia »

SEPTEMVÍR, septemviri, s. m. (La romani) Fiecare dintre cei șapte preoți însărcinați cu organizarea serbărilor date în cinstea zeilor. – Din lat. septemvir. Vezi definitia »

nazír (nazíri), s. m. – Șef, comandant. Tc. nazir (Șeineanu, II, 271; Ronzevalle 168). Sec. XIX, înv. – Der. nazîrliu, s. m. (favorit, protejat), prin confuzie cu nazar; nazirie, s. f. (conducere, șefie). Vezi definitia »

sotír, sotíri, s.m. (înv.) mântuitor. Vezi definitia »

HIDRARGÍR s. n. mercur. (< fr. hydrargyre) Vezi definitia »