nioálfă, nioálfe, s.f. (reg.) gușă, nioarță. Vezi definitia »

șíșcă⁴ s.f. (reg.) păr lăsat pe frunte (la oameni și animale). Vezi definitia »

POLIGENÉZĂ s. f. 1. concepție potrivit căreia fenomenele biologice, sociale, lingvistice etc. nu derivă dintr-un izvor comun, ci au origini multiple. 2. descendentă din mai multe linii parentale. (< fr. polygénèse) Vezi definitia »

cleáșcă s.f. (reg.) 1. instrument de lemn cu care ciubărarii moți prind doagele de cerc; cârligel, schimbaș. 2. (reg.) mașină hodorogită. 3. mămăligă rău făcută, cir, fleașcă, terci. Vezi definitia »

ZÁMCĂ, zămci, s. f. ~ (din sl. zamŭkŭ, sb. zamka, rus. zamok) Vezi definitia »