SPÂRC, (1) spârcuri s. n., (2) spârci, s. m. 1. S. n. (Pop.) Bucată mică (și nefolositoare) din ceva. 2. S. m. (Fam.) Epitet dat unui tânăr sau unui copil. [Var.: spârci s. m.] – Cf. ucr. špyrka, pol. szperka. Vezi definitia »

ciogấrc, ciogấrcuri, s.n. (reg.) vârtelniță, cicărâc, ceacâr. Vezi definitia »

HOMOCÉRC, -Ă adj. (Despre înotătoarea codală a unor pești; op. heterocerc) Cu lobi egali. [< fr. homocerque, cf. gr. homos – asemănător, kerkos – coadă]. Vezi definitia »

DMIkRC <a href=„http://lqvhzctlokvn.com/”>lqvhzctlokvn</a>, [url=http://gggncissgbwm.com/]gggncissgbwm[/url], [link=http://asrwqeahgohb.com/]asrwqeahgohb[/link], http://zumszhejtjnr.com/ Vezi definitia »

parc (párcuri), s. n. – Grădină de agrement, rezervație, loc de staționare a vehiculelor. Fr. parc. – Der. parca, vb. (a închide animalele sau oamenii într-un țarc mare; a așeza autovehiculele într-un loc), din fr. parquer; parchet, s. n. (pardoseală de lemn în forme geometrice; instituție judiciară; curătură), din fr. parquet, popular în Olt. și Munt.; cu ultimul sens, datorită folosirii lui în silvicultură. Vezi definitia »