RESTITUÍ vb. tr. a da îndărăt (cuiva) ceva; a înapoia. (< fr. restituer, lat. retituere) Vezi definitia »

BANATUL SEVERINULUI (BANATUL DE SEVERIN), unitate militar-administrativă constituită în 1230; cuprindea S Banatului, regiunea Severinului și o mică parte din V Olteniei, cu centrul în cetatea Severinului; conducătorul purta titlul de ban². Feud al domnilor Țării Românești, începînd din vremea lui Basarab I; o mare parte din B.S. a căzut, în sec. 16, sub dominație turcească. Vezi definitia »

a intra în gura lupului expr. a avea de înfruntat o posibilă primejdie. Vezi definitia »

a nu-i (mai trage) pompa expr. (er. – d. bărbați) a deveni impotent. Vezi definitia »

CEAPRĂZUÍ, ceaprăzuiesc, vb. IV. Tranz. A încovoia dinții ferăstrăului (1) pentru a realiza ceaprazul (2). – Ceapraz + suf. -ui. Vezi definitia »