RÚDĂ¹, rude, s. f. 1. Persoană care face parte din aceeași familie cu alte persoane, unite între ele prin legături de sânge sau prin alianță; rudenie (2), rubedenie. ◊ Expr. A avea rude la Ierusalim = a avea persoane influente care îți acordă protecție; a avea proptele. Pe rudă (și) pe sâmânță = a) pe toți, fără excepție, până la unul; b) peste tot. ♦ Familie, neam, viță. 2. (Pop.) Soi, sămânță de animale sau de plante. ◊ Loc. adj. De rudă = de prăsilă, de reproducție. Berbec de rudă. – Din bg. roda. Vezi definitia »

AUDIOGRÁMĂ, audiograme, s. f. Grafic care indică acuitatea auditivă a unei persoane. [Pr.: a-u-di-o-] – Din fr. audiogramme. Vezi definitia »

CAVERNOGRÁMĂ, cavernograme, s. f. Diagramă reprezentând variația diametrului unei găuri de sondă de-a lungul acesteia. – Din fr. cavernogramme. Vezi definitia »

paraleásă, paralése, s.f. (înv. și reg.) 1. oală mică. 2. toartă. Vezi definitia »

TINÓVĂ, tinove, s. f. (Reg.) Loc mlăștinos (unde cresc plante de baltă). – Din tină + suf. -ovă. Vezi definitia »