MEDIEVÍSTICĂ s. f. Ramură a istoriei care se ocupă cu studiul evului mediu. [Pr.: -di-e-] – Medievist + suf. -ică. Vezi definitia »

SEÍȘĂ s.f. Variație a nivelului apei unui lac sau unei mări aproape de țărm, datorită schimbărilor bruște ale presiunii atmosferice, vântului sau unei ploi puternice. [Pron. se-i-. / < fr. seiche]. Vezi definitia »

țeápă (-țépe), s. f. – 1. Temperament, fire, caracter. – 2. Neam, soi. Sl. teti, tepą „a bate (monedă)” (Tiktin). Pare dublet al lui tapă, s. f. (tăietură în partea de jos a copacului pentru a-i marca direcția de cădere la tăiere; margine, tiv; cep), a cărui der. din v. germ. tappa › germ. Zapfen (Giuglea, Dacor., III, 680; REW 8565) este improbabilă. Legătura dintre teapă și sl. cepŭ (Conev 65) nu este posibilă; cu lat. stipa (Scriban) este la fel de improbabilă. Vezi definitia »

gioleală, gioleli s. f. spargere, furt. Vezi definitia »

NULIGÉSTĂ, nuligeste, s. f. (Adesea adjectival) Femeie care nu a fost niciodată gravidă. – Et. nec. Vezi definitia »