Definita cuvantului bunic
BUNÍC, bunici, s. m. 1. Tatăl tatălui sau al mamei. 2. (La pl.) Părinții părinților; p. ext. strămoși. 3. Termen cu care se adresează cineva unui om bătrân. – Din bun2 + suf. -ic.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bunic
SELÉNIC, -Ă, selenici, -ce, adj. Care conține seleniu. Acid selenic. – Din fr. sélénique. Vezi definitia »
BRIOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la briologie. [Pron. bri-o-. / < fr. bryologique]. Vezi definitia »
PLÚMBIC, -Ă, plumbici, -ce, adj. Plumbifer. – Din fr. plombique (după plumb). Vezi definitia »
ALCÁIC, -Ă adj. Vers alcaic = vers endecasilabic greco-latin, de un ritm foarte armonios, creat de poetul Alceu; strofă alcaică = strofă în care primele două versuri sunt alcaice. [< fr. alcaïque, lat. alcaicus, cf. Alceu – poet liric grec]. Vezi definitia »
ANAGÓGIC, -Ă adj. Referitor la anagogie. [< fr. anagogique]. Vezi definitia »