ARHICUNOSCÚT, -Ă, arhicunoscuți, -te, adj. Foarte cunoscut. – Din arhi- + cunoscut. Vezi definitia »

stătút, stătúte, s.n. 1. (înv.) rămânere, stare, ședere, stat. 2. (reg.) locuință, gospodărie. 3. (înv.) adăpost pentru vite. 4. (reg.; la pl.) pietre care delimitează terenul la jocul cu mingea. 5. (înv.) existență. 6. (reg.) statură, înălțime. Vezi definitia »

BULEÚT s. m. (ant.) Membru al unei bulé. (< fr. bouleut, gr. bouleutes) Vezi definitia »

BERGAMÚT, -Ă adj. v. pergamut. Vezi definitia »

ȘEZÚT, (II) șezuturi, s. n. I. Faptul de a ședea; ședere. II. 1. Partea inferioară, dorsală a trunchiului omenesc, pe care se sprijină corpul în timpul șederii; dos, fund. ♦ P. restr. Anus. 2. (Înv.) Locuință, domiciliu. – V. ședea. Vezi definitia »