ȘPRAIȚUÍRE, șpraițuiri, s. f. Acțiunea de a șpraițui și rezultatul ei. – V. șpraițui. Vezi definitia »

EROÁRE s. f. 1. lipsă de concordanță între percepții și realitatea obiectivă; cunoștință falsă, denaturată; greșeală. ♦ a induce (pe cineva) în ~ = a amăgi, a înșela. 2. (jur.) reprezentare greșită asupra unei situații de fapt, ori asupra existenței unui act normativ. 3. diferența dintre valoarea măsurată și cea reală a unei mărimi. (< fr. erreur, lat. error) Vezi definitia »

APĂRÁRE, apărări, s. f. Acțiunea de a (se) apăra. ◊ Expr. A lua apărarea (cuiva) = a interveni în ajutorul cuiva. ♦ Una dintre formele principale de luptă, care constă din oprirea și înfrângerea ofensivei inamicului; totalitatea măsurilor necesare acestei acțiuni. ♦ (Concr.) Persoană care apără cauza cuiva în fața justiției. Vezi definitia »

RECLASÁRE, reclasări, s. f. Acțiunea de a reclasa și rezultatul ei. – V. reclasa. Vezi definitia »

TELEECRANIZÁRE, teleecranizări, s. f. Acțiunea de a teleecraniza și rezultatul ei. – V. teleecraniza. Vezi definitia »