SCÚTUR s. n. (Rar) Faptul de a (se) scutura; mișcare care provoacă o cădere. – Din scutura (derivat regresiv). Vezi definitia »

JUR¹, juri, s. m. (Astăzi rar) Jurat¹. ◊ (În vechea organizare judecătorească) Curte cu juri = organ de jurisdicție pentru procese criminale, delicte politice sau de presă, în componența căruia intrau jurați¹. – Din fr. jury. Vezi definitia »

MÚRMUR s. n. șoaptă; susur, freamăt. (< lat. murmur, fr. murmure) Vezi definitia »

OXIÚR s. m. vierme nematod parazit în intestinul omului și al unor animale, având partea terminală ascuțită. (< fr. oxyure) Vezi definitia »

–ZAUR Element secund de compunere savantă cu semnificația „reptilă”. [Var. -saur. / < fr. -saure, cf. gr. sauros]. Vezi definitia »