DIMÍE s. f. Țesătură groasă de lână (albă), folosită la confecționarea hainelor țărănești; aba, pănură. – Din tc. dimi. Vezi definitia »

RADIOTELEFONÍE s.f. Comunicație radiotelefonică în ambele sensuri între două posturi, echipate fiecare cu aparate de emisiune și de recepție. [Gen. -iei. / cf. fr. radiotéléphonie]. Vezi definitia »

corobáie, corobắi, s.f. (reg.) 1. scorbură; trunchi de copac găunos. 2. vale adâncă, hodoghină, scochină. Vezi definitia »

podnójie (podnójii), s. f. – Scăunel. Sl. podŭnožije (Tiktin). Sec. XVI-XVII, înv. E dubletul lui podnoje, s. f. (tălpig), din același cuvînt sl., al lui podnoșcă, mai frecvent în formă de pl. podnoști, s. f. (tălpig), din rus. podnožka sau bg. podnožki (Conev 61); al lui potnog, s. n. (pedală la războiul de țesut), din sl. podŭnogŭ; și al lui pîrnojie, s. f. (pămînt nelucrat), din bg., sb. podnožie „cîmp la poalele munților” (Candrea). Vezi definitia »

NEOFORMÁȚIE, neoformații, s. f. (Med.) Tumoare malignă. [Pr.: ne-o-. – Var.: neoformațiúne s. f.] – Din fr. néoformation. Vezi definitia »