ÎNVĂLMĂȘÁG, învălmășaguri, s. n. Învălmășeală (2). – În + vălmășag. Vezi definitia »

HEMATOFÁG, -Ă adj., s. m. f. (animal, insectă) care se hrănește cu sânge. (< fr. hématophage) Vezi definitia »

MONOFÁG, -Ă adj., s. m. (despre organisme) 1. cu un singur fel de nutiție. 2. care parazitează o singură specie. (< fr. monophage) Vezi definitia »

VAG, -Ă adj. 1. Care nu este bine lămurit; nelămurit, nedefinit, nedeterminat. 2. Nesigur, neprecis. ◊ A se pierde în vag = a face considerații generale, neprecise. ♦ Care nu poate fi bine analizat. ◊ (Anat.) Nerv vag (și s.m.) = unul dintre cei doisprezece nervi cranieni; nerv pneumogastric. [< fr. vague, cf. lat. vagus < vagari – a rătăci]. Vezi definitia »

SCATOFÁG, -Ă, scatofagi, -ge, adj., s. m. și f. (Med.) Coprofag. – Din fr. scatophage. Vezi definitia »