METAMORFÍSM s.n. Modificare, transformare a structurii rocilor subterane sub influența căldurii, a presiunii înalte și a reacțiilor chimice. [< fr. métamorphisme, cf. gr. meta – altul, morphe – formă]. Vezi definitia »

SEISM- v. seismo-. Vezi definitia »

BOGOMILÍSM s. n. Doctrină și sectă dualistă apărută în sec. X în Bulgaria și răspândită apoi în țările balcanice, în Rusia și în alte părți, care contesta treimea divină ortodoxă, existența umană a lui Cristos, respingea riturile ortodoxe, inclusiv botezul, nu accepta ierarhia bisericească etc. – Bogomil (n. pr.) + suf. -ism. Vezi definitia »

DIASTROFÍSM s.n. (Geol.) Totalitatea deformărilor și dislocărilor pe care le suferă stratele din scoarța terestră sub acțiunea mișcărilor tectonice. ♦ Teorie care atribuie geneza unor fenomene de eroziune și a formelor rezultate unor deformări lente ale scoarței terestre. [Pron. di-as-. / < fr. diastrophisme, cf. gr. diastrophe – răsucire]. Vezi definitia »

s.m. Vas cilindric din lemn servind ca unitate de măsură pentru boabe de cereale, în special grîu, capacitatea fiind de 2,5 litri (în Oltenia). Provine din diminutivul de la baniță. pl. masculin un bănicior – doi băniciori Vezi definitia »