PIÁȚĂ s.f. I. 1. Loc, spațiu întins, descoperit, unde se întâlnesc și se întretaie mai multe străzi într-un oraș. 2. Loc unde se vând și se cumpără mărfuri cu amănuntul (mai ales alimente); târg. II. Categorie economică a producției de mărfuri în care își găsește expresie totalitatea actelor de vânzare-cumpărare privită în unitate organică cu relațiile pe care le generează și în conexiune cu spațiul în care se desfășoară. [Pron. pia-ță, pl. piețe. / < it. piazza]. Vezi definitia »

VINÁSĂ s.f. Lichid obținut ca reziduu după fermentarea și distilarea melasei de sfeclă. [< fr. vinasse]. Vezi definitia »

LAKÍSTĂ adj.f. Școală lakistă = grupare literară romantică engleză de la începutul sec. XIX, care critica civilizația industrială burgheză, recomandând întoarcerea la viața patriarhală și la natură. [< fr. lakiste, cf. engl. lak – lac]. Vezi definitia »

METROSALPINGÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a uterului și a trompelor uterine. [< fr. métrosalpingite]. Vezi definitia »

BRIȘCULÍȚĂ, brișculițe, s. f. Diminutiv al lui brișcă². Vezi definitia »