ATÚNCI adv. 1. (Temporal) În momentul acela (despre care este vorba), pe vremea aceea; într-un moment concomitent cu o acțiune sau urmând imediat după aceasta. 2. (Concesiv) (Numai) în acest caz. Dacă te întreabă, ce te faci atunci ? ◊ (Cu rol de conjuncție) Dacă mergi în oraș, atunci treci pe la mine. [Var.: atúnce, atúncea adv.] – Din lat. *ad-tuncce. Vezi definitia »

VOCI-/VOCO-, -VÓC elem. „voce, cuvânt, vocală”, „sens, înțeles”. (< fr. voci-, -voque, engl. voco-, cf. lat. vox-, -cis) Vezi definitia »

BULUCÍ, bulucesc, vb. IV. Refl. (Pop.) A se îmbulzi (1), a se îngrămădi. – Din buluc. Vezi definitia »

PUNGÓCI, pungoace, s. n. (Pop.) Pungoi. – Pungă + suf. -oci. Vezi definitia »

împoplicí, împoplicésc, vb. IV (reg.) a se încurca. Vezi definitia »