RÚTĂ², rúte, s. f. (Bot.) Ruta graveolens. (din lat. ruta, împrumut cultural din sec. al XVII-lea; nu este un cuvânt tradițional și, prob., nici sl. sau magh.) Vezi definitia »

LIZÍNĂ s.f. (Biol.) 1. Aminoacid indispensabil creșterii. 2. Substanță organică având proprietatea de a dizolva globulele roșii, bacteriile și celulele țesuturilor. [< fr. lysine]. Vezi definitia »

CINÉTICĂ s.f. Parte a fizicii care studiază legile mișcării, ținând seama de masa corpurilor și de forțele care le pun în mișcare. [Gen. -cii. / cf. fr. cinétique]. Vezi definitia »

LUMINOÁSĂ, luminoase, s.f. – V. luminos (II) [DEX'98] Vezi definitia »

DÓTĂ s.f. Bunurile aduse de o femeie în căsătorie; zestrea unei femei. [< fr. dot]. Vezi definitia »