Definita cuvantului landră
LÁNDRĂ, landre, s. f. 1. (Reg.) Ceată gălăgioasă, grămadă. ◊ Expr. A pleca (sau a se ține) landră = a merge în cârd, ținându-se scai unul de altul. 2. Plantă agățătoare cu flori purpurii și violete (Vicia striata).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu landră
SFIGMOGRÁMĂ, sfigmograme, s. f. Grafic obținut prin înregistrarea pulsului cu ajutorului sfigmografului. – Din fr. sphygmogramme. Vezi definitia »
bătrână, bătrâne s. f. 1. bancnotă de zece mii de lei. 2. bancnotă de o sută de dolari. 3. (înv.) bancnotă de o sută de lei. Vezi definitia »
EFICIÉNȚĂ s. f. eficacitate; randament. ♦ ~ economică = raportul dintre rezultatele obținute în activitatea economică și eforturile depuse. (< fr. efficience, lat. efficientia) Vezi definitia »
cúcă3, cúci, s.f. (înv.) 1. căciulă înaltă, uneori împodobită cu pene de struț, pe care o purtau căpeteniile turcești și domnitorii români în timpul ceremoniilor. 2. autoritate supremă, stăpânire domnească. Vezi definitia »
PIROGRAVÚRĂ s. f. tehnică de ornamentare a suprafeței unor obiecte din lemn, os, piele etc. cu un instrument ascuțit la vârf și înroșit. ◊ gravura obținută; obiect pirogravat. (< fr. pyrogravure) Vezi definitia »