BALÍSTICĂ s.f. (Fiz.) Disciplină care se ocupă cu studiul mișcării corpurilor grele (proiectile, rachete) pe traiectorie. [< fr. balistique]. Vezi definitia »

PENTIRÉMĂ s.f. (Ant.) Galeră, navă de război cu vâslași așezați în șiruri de câte cinci. [< fr. pentirème]. Vezi definitia »

ștíră adj. f. – Stearpă. Gr. sau mgr. στεïρα (Philippide, II, 736; Diculescu, Elementele, 443; Rosetti, II, 123; Candrea), cf. alb. štiërrë, bg. štir, sb. štirka. Der. din lat. sterilis (Tiktin) pare mai puțin probabilă, înv., azi în Mold. Cf. Drăganu, Românii în veac. IX-XIV, 90 și Tamás, Arch. Eur. Centro-Orient., II, 269. Se consideră de obicei drept împrumut din alb., datorită rezultatului, anormal în rom. s › ș; dar este mai probabil un intermediar sl. sau o contaminare cu știr, cf. știri „a usca”. Vezi definitia »

tananícă s. f. (g.-d. art. tananicăi; pl. – ) Vezi definitia »

PERISTÁLTICĂ, peristaltice, adj. (În sintagma) Mișcare peristaltică = peristaltism. – Din fr. péristaltique. Vezi definitia »