CRMINOLOGÍE s.f. Ramură a dreptului care studiază cauzele criminalității și măsurile pentru prevenirea ei. [Gen. -iei. / < fr. criminologie, cf. lat. crimen – crimă, gr. logos – știință]. Vezi definitia »

SUPRAEXCITÁȚIE s. f. supraexcitare. (după fr. surexcitation) Vezi definitia »

TRIXEMÍE s. f. parazitare succesivă pe trei plante gazdă diferite. (< fr. trixémie) Vezi definitia »

EPURÁȚIE, epurații, s. f. Epurare. – Din fr. épuration. Vezi definitia »

CAVILÁȚIE s. f. argument verbal care nu atinge fondul serios al lucrurilor; sofism. (< fr. cavillation, lat. cavillatio) Vezi definitia »