SMICIULÁ, smíciul, vb. I. Tranz. 1. A biciui. 2. A zdruncina, a clătina cu putere, a agita. 3. A face bucăți, a rupe. (din smâc¹ prin încrucișare cu bici [; sau derivat în mod direct din bici, fără a-i putea însă explica semantismul]) Vezi definitia »

BIOSTIMULÁ vb. tr. a stimula creșterea și rezistența organismului cu ajutorul biostimulatorilor. (< fr. biostimuler) Vezi definitia »

gîdilá (gấdil, gâdilát), vb. – 1. A produce, prin atingeri ușoare, o senzație care provoacă rîs. – 2. A măguli, a peria. – Var. gîdili, ghidili. Mr. gádil, gădilare. Tc. gidiklanmak, de unde ngr. (și Brusa) γιδιλίζω (Danguitsis 145), bg. gădeličkam, alb. guduljis. S-au propus mai multe explicații: din dacică (Hasdeu, Col. lui Traian, 1873, 110); din lat. catulῑre (Diez, II, 253); din bg. gădeličkam (Cihac, II, 111; Berneker 367; Skok 68; DAR); din bg. dridel (Conev 90); în legătură cu alb. (Philippide, II, 714; cf. Meyer 133); din lat. *gatellāre (Pascu, I, 91), sau cattellāre (Tiktin); sau anterior indoeurop. (Lahovary 330). Der. gîdeluș (var. gîdiluș), s. n. (joc de copii); gîdileală (var. gîdilătură), s. f. (acțiunea de a gîdila); gîdilici s. n. (faptul de a gîdila); gîdilici, s. m. (Arg., bărbier indolent); gîdilicios, adj. (care se gîdilă). După Murnu, Lehnwörter, 25, ngr. γϰουντουλῶ ar proveni din rom. Vezi definitia »

intepeneala Vezi definitia »

DISTILÁ vb. tr. a efectua o distilare. (< fr. distiller, lat. distillare) Vezi definitia »