amanét (-turi), s. n. – Garanție, cauțiune. – Mr. amînete, megl. amanet. Tc. amanet, emanet (Roesler 587; Șeineanu, II, 19; Lokotsch 66); cf. ngr. ἀμανέτι, alb., bg., sb. amanet. – Der. amaneta, vb. (a pune ceva ca amanet). Vezi definitia »

CONTRAEPOLÉT s. m. epolet fără franjuri care, în ținuta de vară, înlocuia un epolet complet. (< fr. contre- époulette) Vezi definitia »

ACARÉT, acaréturi s.n. 1. Construcție cu dependințele ei (magazii, pătule, grajduri etc.) 2. (la pl.) Averi nemișcătoare (construcții, unelte, pământ) Vezi definitia »

GÉMET, gemete, s. n. V. geamăt. Vezi definitia »

zórnet (rar) s. n., pl. zórnete Vezi definitia »