neám (neámuri), s. n. – 1. Popor, națiune. – 2. Rasă, castă, gen, clasă. – 3. Generație. – 4. Rudă, rudenie. – 5. (Mold.) Reuniune de boieri fără sarcini publice, boierie. – 6. Clasă, tip, categorie. Mag. nem (Cihac, II, 518; Tiktin), fără îndoială în relație cu sl. nĕmŭ „barbar”, cf. neamț; e posibil ca rom. să provină direct din sl. – Der. nemeș (var. neameș, ne(a)miș), s. m. (Trans., nobil, aristocrat), din mag. nemes; nemeșesc, adj. (aristocratic, nobiliar); nemeșie, s. f. (noblețe); nemeșug, s. n. (înv., noblețe), din mag. nemesség; nemeț, s. n. (generație, genealogie; familie, casă); nemenie, s. f. (rasă, castă, soi); nemotenie, s. f. (rudă); înemuri, vb. refl. (Mold., a se înrudi); nemureală (var. nemurenie), s. f. (Mold., înrudire). – Neam, adv. (deloc), pe care dicționarele obișnuite să-l confunde cu cuvîntul anterior, pare legat de mag. nem „nu” (Graur, GS, VI, 35; Gáldi, Dict., 95). Vezi definitia »

CHATHAM [tʃætəm] 1. Arh. vulcanic în Oc. Pacific, la E de Noua Zeelandă, aparținînd acesteia; 963 km²; c. 600 loc. Alt. max.: 291 m. Climă temperat-oceanică. 2. Oraș în SE Marii Britanii (Anglia), port militar la M. Nordului; 65,8 mii loc. (1981). Șantiere navale. Vezi definitia »

avrám (avrámă), adj. – Varietate de prună. – Var. avrămiu. Ngr. ἀβράμηλο „prună” (Iordan, BF, VI, 155); cuvînt pe care Danguitsis 148 îl derivă din gr. βράβυλος, dar care a putut fi influențat și de sl. (j)ablanŭ „măr”; cf. gr. μήλος și chiar de aspectul fructului, care are o anume asemănare cu mărul. După DAR, de la numele propriu Avram, ceea ce pare mai curînd etimologie populară. Vezi definitia »

neam¹ s.m. sg. (înv. și reg.) partea de țarină pe care o lucrează o familie. Vezi definitia »

ISLÁM s. n. Religie monoteistă întemeiată, în sec. VII, de Profetul Mahomed și răspândită în Asia și Africa; mahomedanism, islamism; p. ext. totalitatea mahomedanilor; totalitatea țărilor sau popoarelor de religie mahomedană. – Din fr. islam. Vezi definitia »