ACUMETRÍE s. f. Metodă de examinare medicală care constă în măsurarea acuității auditive cu ajutorul acumetrului. – Din fr. acumétrie. Vezi definitia »

copáie (copắi), s. f. – Albie, troacă dintr-o singură bucată, făcută dintr-o jumătate de trunchi de copac scobit, ca o luntre. Are folosiri multiple, ca albie de spălat, covată de frămîntat, lighean sau leagăn, astfel încît ajunge echivalent al acestor cuvinte. – Mr. cupane, megl. cupană. Sl. (bg. kopanja, sl. kòpanja), din sl. kopati, kopajo „a goli” (Cihac, II, 72; Conev 64; DAR), cf. a scobi. Aceleiași rădăcini sl. îi aparțin copăi, vb. (a săpa; a prăși), cf. sb. kópati „a săpa”; copancă, s. f. (Maram., groapă făcută de căderea unui copac), din rut. kopanka „groapă”; copeneață, s. f. (cutie; piuliță de pisat), dintr-un cuvînt sl. neindentificat. Vezi definitia »

ALVEOLOTOMÍE s. f. deschidere chirurgicală a alveolelor dentare. (< fr. alvéolotomie) Vezi definitia »

HIPOPROTEINEMÍE s.f. (Biol.) Diminuare a cantității de proteine din sânge. [Gen. -iei. / < fr. hypoprotéinémie]. Vezi definitia »

INFÚZIE, infuzii, s. f. 1. Soluție apoasă obținută dintr-o plantă prin opărirea ei cu apă clocotită, în scopul extragerii principiilor active pe care le conține; medicament astfel obținut. 2. Încrucișare a unei rase neameliorate cu o rasă ameliorată timp de una sau două generații. [Var.: infuziúne s. f.] – Din fr. infusion, lat. infusio, -onis. Vezi definitia »