PELVIÁN, -Ă adj. (Anat.) Care aparține pelvisului, al pelvisului; centură pelviană = totalitatea oaselor care leagă membrele inferioare de coloana vertebrală. [Pron. -vi-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. pelvien]. Vezi definitia »

AGROTEHNICIÁN, -Ă, agrotehnicieni, -e, s. m. și f. Specialist în agrotehnică (1). [Pr.: -ci-an] – Agro- + tehnician (după rus. agrotehnik). Vezi definitia »

OSCO-UMBRIÁN, -Ă adj., s. n. (grup de dialecte) vorbite în Italia centrală. (< fr. osco-ombrien) Vezi definitia »

capán (-ne), s. n. – Magazie, depozit de alimente; în special tîrgul oficial de la Constantinopol, sau cămara imperială. – Tc. kapan (Șeineanu, II, 87; Lokotsch 1062; Ronzevalle 132); cf. ngr. ϰαπάντζα, bg. kapan. – Der. capanlîu, s. m. (înv., negustor turc angrosist, care cumpăra mărfuri pentru tîrgul din Constantinopol, sau pentru intendența armatei; se bucură de prioritate în cumpărarea alimentelor), din tc. kapanli; capange (var. capangă), s. f. (laț, cursă, plasă), din tc. kapanca. Vezi definitia »

CICLOALCÁN, cicloalcani, s. m. (Chim.) Ciclan. [Pr.: -clo-al-] – Din fr. cycloalcane. Vezi definitia »