SCARAÓȚCHI s. m. (Pop. și fam.) Denumire dată căpeteniei dracilor; tartor. [Var.: scaraóschi s. m.] – Din sl. [Iuda] Iskariotiskŭ. Vezi definitia »

a-i sta ca un ghimpe în ochi (cuiva) expr. a stingheri (pe cineva); a constitui o permanentă amenințare (pentru cineva). Vezi definitia »

terfíchi s.m. (reg.) om de nimic, pușlama. Vezi definitia »

MĂNÚNCHI, mănunchiuri, s. n. 1. Cantitate de fire de grâu, de iarbă etc. care poate fi cuprinsă cu mâna; mână, mănușă (2). 2. (De obicei urmat de determinări introduse prin prep. „de”) Buchet de flori. ♦ Legătură de mai multe obiecte de același fel, strânse laolaltă. 3. Mâner (la unele arme), coadă, plăsea. [Pl. și: (rar, m.) mănunchi. – Var.: mănúchi s. n.] – Lat. manuclus. Vezi definitia »

CIURÉCHI s. m. v. ciurec. Vezi definitia »