ANALÍZĂ, analize, s. f. 1. Metodă științifică de cercetare care se bazează pe studiul sistematic al fiecărui element în parte; examinarea amănunțită a unei probleme. ◊ Expr. În ultimă analiză = în concluzie. 2. (Chim.) Identificare, determinare a compoziției unei substanțe prin descompunerea ei în elementele constitutive. 3. (în sintagma) Analiză matematică = ramură a matematicii care studiază funcțiile, limitele, derivatele si aplicațiile lor. – Din fr. analyse. Vezi definitia »

AUTOCOMÁNDĂ s. f. comandă automată. (< fr. autocommande) Vezi definitia »

țuicomicină s. f. (glum.) țuică. Vezi definitia »

POSTÍȘĂ, postișe, s.f. – V. postiș (2) [DEX'98] Vezi definitia »

HEPATOPTÓZĂ, hepatoptoze, s. f. (Med.) Cădere a ficatului. – Din fr. hépatoptôse. Vezi definitia »