SCHIZOFRENÍE, schizofrenii, s. f. Boală mintală cronică caracterizată prin slăbirea și destrămarea progresivă a funcțiilor psihice și prin pierderea contactului cu realitatea. – Din fr. schizophrénie. Vezi definitia »

FRUSTRÁȚIE s.f. Frustrare. [Gen. -iei, var. frustrațiune s.f. / < fr. frustration]. Vezi definitia »

EXOFORÍE s. f. tendință de deviație a ochiului în afară; strabism divergent. (< fr. exophorie) Vezi definitia »

nevenovénie s.f. (înv.) nevinovăție. Vezi definitia »

AGROZOOTEHNÍE s.f. Agrozootehnică. [< fr. agrozootechnie]. Vezi definitia »