SÚRSĂ, surse, s. f. 1. Loc unde se produce, unde se poate găsi sau de unde se propagă ceva; sediul sau obârșia unui lucru. ♦ Corp, sistem etc. care emite sunete, lumină, radiații nucleare etc. ◊ Sursă de energie electrică (sau electromagnetică) = generator de energie electrică (sau electromagnetică). ♦ (Elt.) Electrod al unui tranzistor cu efect de câmp, care furnizează putătorii de sarcină majoritari. 2. Posibilitate de câstig. 3. Fig. Loc de unde emană o informație, o noutate. 4. Fig. Izvor, obârșie, origine. ◊ Sursă de inspirație = domeniu din care se inspiră un scriitor – Din fr. source. Vezi definitia »

JUCĂRIOARĂ, jucărioare, s. f. Diminutiv al lui jucărie; jucărea. [Pr.: -ri-oa-] – Jucărie + suf. -ioară. Vezi definitia »

ELECTROGRAVÚRĂ s.f. Gravură obținută pe cale electrolitică. [< fr. électrogravure]. Vezi definitia »

depéșă (-șe), s. f. – Înștiințare, comunicare. Fr. dépêche. – Der. depeșa, vb. (a comunica, a înștiința), din fr. dépêcher. Vezi definitia »

giurgínă (giurgíne), s. f. – Dans comic. – Mr. giurgiună. Tc. curcina, çorçina (Șeineanu, II, 190), cf. bg. ğurğuna. Vezi definitia »