Definita cuvantului coerciție
COERCÍȚIE s. f. (Livr.) Măsură de constrângere aplicată cuiva pentru a-l face să-și îndeplinească o obligație. – Din fr. coercition.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu coerciție
CONTRAACUZÁȚIE, contraacuzații, s. f. Învinuire adusă de către un acuzat acuzatorului. [Pr.: -tra-a-] – Din fr. contre-accusation. Vezi definitia »
CAULIFLORÍE s.f. Proprietate a unor arbori din regiunile tropicale de a produce flori direct pe tulpină. [Pron. ca-u-, gen. -iei. / < fr. cauliflorie, cf. lat. caulis – tulpină, flos – floare]. Vezi definitia »
CĂCĂNĂRÍE s. f. Ocupația vidanjorului. (din căca) Vezi definitia »
MIOTOMÍE, miotomii, s. f. Parte a anatomiei care se ocupă cu disecția mușchilor; incizie în mușchi. [Pr.: mi-o-] – Din fr. myotomie. Vezi definitia »
CONTRAINFORMÁȚIE, contrainformații, s. f. Serviciu de stat însărcinat cu urmărirea și combaterea spionajului; contraspionaj (2). – Contra1- + informații. Vezi definitia »