FOREZÍE s.f. (Biol.) Transportare a indivizilor unei specii de către indivizii altei specii, fără ca între cele două organisme să existe relații de parazitism. [Gen. -iei. / < fr. phoresie, cf. gr. phoresis – transportare]. Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »

COSMOGENÍE s.f. Teorie referitoare la formarea universului. [< fr. cosmogénie, cf. gr. kosmos – univers, gennan – a naște]. Vezi definitia »

SEXOLOGÍE s. f. studiul științific al sexualității și al problemelor sale psihofiziologice. (< fr. sexologie) Vezi definitia »

PROGERÍE s. f. atrofie cutanată congenitală, însoțită de calviție totală, la copii în primele luni de viață. (< fr. progérie) Vezi definitia »