dihánie (dihắnii), s. f. – 1. (Înv.) Ființă, animal, vietate. – 2. (Banat) Mulțime, lume. – 3. Fiară, lighioană. – 4. Monstru. Sl. dychanije „respirație, spirit” (Tiktin; Miklosich, Slaw. Elem., 22; Candrea). Cf. bîzdîganie, duh. Cihac, II, 95, se referă greșit la sl. divŭ „minune”, sb., cr. divni „monstru”. Vezi definitia »

OVULÁȚIE s.f. Eliminare periodică a ovulului matur din ovar. [Gen. -iei, var. ovulațiune s.f. / < fr. ovulation]. Vezi definitia »

OSIFICÁȚIE s. f. osificare. (< fr. ossification) Vezi definitia »

cărăténie (cărăténii), s. f. – Raport, notă, relatare. În legătură cu sb. karati „a se certa”. Se folosește în Olt. Vezi definitia »

COEDUCÁȚIE s.f. Educație a băieților la un loc cu fetele în școli mixte. [Pron. co-e-, gen. -iei. / cf. fr. coéducation]. Vezi definitia »