LUCÚLĂ s.f. (Met.) Granulație strălucitoare, ovală pe suprafața fotosferei, formată din nori. [Cf. lat.sav. lucula < lux, luculentus]. Vezi definitia »

METABIÓZĂ s. f. (biol.) 1. simbioză în care unul dintre organisme transformă mediul nutritiv pentru a fi utilizat mai târziu de celălalt. 2. schimbare a condițiilor de viață datorită unor cauze externe. (< germ. Metabiose) Vezi definitia »

alestîncă, s. f. – Țesătură de bumbac. – Var. (h)alastincă. Rus. cholstinka „țesătură care provine din Holstein”. Vezi definitia »

MIRÓZNĂ, (rar) mirozne, s. f. (Reg.) Miros plăcut, mireasmă. – Probabil contaminare între mireasmă și miros. Vezi definitia »

MARMÓTĂ s. f. mamifer rozător cu blană cenușie, care trăiește în regiunile alpine, hibernând câteva luni. (< fr. marmotte) Vezi definitia »