TĂIETOÁRE, tăietori, s. f. Plantă erbacee cu frunze păroase de un verde-închis și cu flori galbene, folosită în medicina populară pentru oblojirea tăieturilor (Inula hirta). – Din tăia + suf. -(ă)toare. Vezi definitia »

TRÂNTÍRE, trântiri, s. f. Acțiunea de a (se) trânti și rezultatul ei. – V. trânti. Vezi definitia »

despre un organism animal sau vegetal care se găsește peste tot Vezi definitia »

RECTIFICÁRE, rectificări, s. f. Acțiunea de a rectifica și rezultatul ei; îndreptare, corijare. ♦ (Concr.) Notă (într-un ziar) prin care se rectifică (1) ceva. – V. rectifica. Vezi definitia »

foșnitoare, foșnitori s. f. bancnotă nou-nouță, recent pusă în circulație. Vezi definitia »