MINIATURÍSTICĂ s.f. 1. Arta de a executa miniaturi; miniaturism. 2. Studiul miniaturilor de pe vechile manuscrise. [Pron. -ni-a-, gen. -cii. / < miniatură + -istică]. Vezi definitia »

ATETÓZĂ s.f. (Med.) Tulburare motrice constând din mișcări involuntare, lente, neregulate, localizate mai ales în mâini și picioare. [< fr. athétose, cf. gr. atethos – nefixat]. Vezi definitia »

AVOCATÚRĂ s. f. profesiunea de avocat. (< germ. Advokatur) Vezi definitia »

ACUFÉNĂ s. f. senzație auditivă patologică, prin zgomote, vâjâituri în urechi, fără un stimul extern; tinitus. (< fr. acouphène) Vezi definitia »

CHICHÍȚĂ, chichițe, s. f. 1. (Fam.) Șiretlic, vicleșug (prin care cineva încearcă să scape dintr-o încurcătură); subterfugiu. ◊ Expr. A căuta chichițe = a se sili cu orice preț să găsească greșeli, cusururi. 2. Lădiță de sub capra unei trăsuri. ♦ (Reg.) Despărțitură mică, în formă de cutie, în interiorul unei lăzi. – Probabil din chichie (puțin folosit. „chichiță” < ngr.) + suf. -iță. Vezi definitia »