ÎNĂCREÁLĂ s. f. (Pop.) Substanță acră cu care se înăcrește o mâncare; mâncare acră sau înăcrită. – Înăcri + suf. -eală. Vezi definitia »

MELÁSĂ s. f. reziduu siropos, de culoare brună, rezultat la fabricarea zahărului. (< fr. mélase, germ. Melasse, it. melassa) Vezi definitia »

MEDICÍNĂ s. f. știință care studiază mijloacele de prevenire și tratare a bolilor. ♦ ~ veterinară = știință având drept obiect apărarea sănătății animalelor; ~ judiciară = ramură a medicinei care se ocupă cu efectuarea expertizelor și examenelor medicale pentru clarificarea unor cazuri de omor, de loviri etc. (< lat. medicina, germ. Medizin) Vezi definitia »

GRANÁTĂ², granate, s. f. (Bot.; Înv. și reg.) Rodie. – Lat. lit. [malum] granatum. Vezi definitia »

LÍMITĂ, limite, s. f. 1. Punct extrem, margine (a unei suprafețe, a unui obiect etc.). ♦ Tonul cel mai înalt sau cel mai profund pe care îl poate emite o voce sau un instrument. ♦ (Mat.) Valoare fixă către care tind valorile unei mărimi variabile. 2. (În sintagma) Limită teritorială = linie care delimitează teritoriul unui stat, al unei provincii, al unei regiuni etc.; graniță, hotar. Limită silabică = locul unde se termină o silabă și începe alta în fluxul vorbirii. 3. Fig. Punct până la care pot ajunge posibilitățile, facultățile, mijloacele etc. cuiva. ◊ Limită de vârstă = vârsta până la care cineva poate ocupa în mod legal o funcție publică. – Din fr. limite, lat. limes, -itis. Vezi definitia »