Definita cuvantului tonic
TÓNIC, -Ă, tonici, -ce, adj., subst. 1. Adj. (Despre vocale sau silabe) Care poartă accentul, pe care cade accentul. * Accent tonic = accentul muzical al vocalelor și al silabelor; p. ext. accentul expirator sau de intensitate. 2. S. f. (Muz.) Treapta întâi a modurilor major sau minor. ♦ Acord construit pe treapta întâi a modului major sau minor. 3. Adj., s. n. (Substanță, medicament) care are proprietatea de a fortifica un organism; întăritor, fortifiant. – Din fr. tonique, it. tonico.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu tonic
ELECTROTÓNIC, -Ă adj. referitor la electrotonus. (< fr. électrotonique) Vezi definitia »
IDÉNTIC, -Ă, identici, -ce, adj. Care coincide întru totul cu ceva sau cu cineva; la fel cu altceva sau cu altcineva; aidoma, întocmai. – Din fr. identique, lat. identicus. Vezi definitia »
NENÍC s. m. (Rar) Nenișor. – Nene + suf. -ic. Vezi definitia »
ENCOMIÁSTIC, -Ă adj. (Liv.) Cu caracter panegiric, laudativ, elogios. [Pron. mi-as-. / < it. encomiastico]. Vezi definitia »
INACTÍNIC, -Ă adj. (despre lumină) care nu are acțiune chimică. (< fr. inactinique) Vezi definitia »