Definita cuvantului topilă
TOPÍLĂ, topile, s. f. 1. Loc îngrădit în albia unui râu sau într-o apă stătătoare unde se pun la topit cânepa sau alte plante textile; bazin de topire a plantelor textile, săpat în câmp și legat printr-un canal de o apă curgătoare sau de un lac. 2. Topitoare, v. topitor (2). – Din bg., scr. topilo.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu topilă
CHIRCITÚRĂ, chircituri, s. f. (Pop.) Ființă ori plantă insuficient dezvoltată, pipernicită, degenerată. – Chirci + suf. -tură. Vezi definitia »
HETEROSFÉRĂ s. f. (Geogr.) Strat al atmosferei situat deasupra homosferei, în care predomină gazele ușoare. [Var.: eterosféră s. f.] – Din fr. hétérosphère. Vezi definitia »
BĂNCÚȚĂ2, băncuțe, s. f. Diminutiv al lui bancă1. Vezi definitia »
CONJUNCTÚRĂ s.f. Totalitatea condițiilor, a împrejurărilor care influențează asupra unui fenomen sau asupra unei situații; ocazie, situație, stare de lucruri într-un moment dat; concurs de împrejurări. [Cf. fr. conjoncture]. Vezi definitia »
ZECIUIÁLĂ, zeciuieli, s. f. (înv.) Dare anuală reprezentând a zecea parte din recolta de cereale, de vite etc.; dijmă. ♦ A zecea parte din produsele obținute (prin muncă), care se predă cuiva (sau pe care o revendică sau o ia cu forța cineva) ca răsplată, salariu, uium etc. [Pr.: -ciu-ia-] – Zeciui + suf. -eală. Vezi definitia »