MIELOGRÁMĂ, mielograme, s. f. Metodă de determinare cantitativă și calitativă a elementelor celulare din măduvă, utilizată pentru stabilirea diagnosticului în numeroase boli de sânge. [Pr.: -mi-e-] – Din fr. myélogramme. Vezi definitia »

RĂCHIȚÍCĂ, răchițele, s. f. 1. Diminutiv al lui răchită. 2. (La pl.) Mic arbust totdeauna verde, cu tulpina târâtoare, cu fructe roșii, acrișoare, comestibile (Oxycoccus quadripetalus). 3. Arbust cu flori mici, galbene și cu frunze ascuțite, acoperite pe o parte și pe alta cu solzi stelați care le dau un aspect argintiu (Elaeagnus angustifolia). – Răchită + suf. -ică. Vezi definitia »

FILIÉRĂ s.f. 1. Piesă cu găuri prin care se trage un material în fire sau în bare. ♦ Piesă prevăzută cu găuri foarte mici care servește la filarea mătăsii artificiale. ♦ Orificiu prin care o omidă sau un paianjen emite firul de mătase. 2. Dispozitiv pentru tăierea unui ghivent. 3. (Fig.) Drum, cale, fir, succesiune, mijlocire. ♦ Succesiunea gradelor într-o carieră. [Pron. -li-e-. / < fr. filière, cf. it. filiera]. Vezi definitia »

săgetătoroáică s.f. (reg.) duh rău care ar provoca bola denumită „săgetătură”; săgetătoare. Vezi definitia »

FREGÁTĂ s.f. 1. Veche navă de război cu vele, rapidă, înarmată ușor, folosită mai ales în operațiile de recunoaștere. 2. Pasăre palmipedă din mările tropicale, cu coadă și aripi foarte lungi. [Cf. fr. frégate, it. fregata]. Vezi definitia »