ALESĂTÚRĂ, alesături, s. f. Procedeu de ornamentare a țesăturilor populare românești prin separarea și îmbinarea cu mâna, după un model, a firelor de urzeală și de băteală. ♦ Motiv decorativ colorat, realizat în arta populară românească prin procedeul descris mai sus. – Ales² + suf. -ătură. Vezi definitia »

ANTITOXÍNĂ, antitoxine, s. f. Substanță produsă de organism, care neutralizează acțiunea toxinelor microbiene. – Fr. antitoxine. Vezi definitia »

INFLORESCÉNȚĂ s.f. Dispoziție, așezare specială a florilor pe lujer. ♦ Totalitate a florilor dispuse pe un lujer. [< fr. inflorescence]. Vezi definitia »

OFICÍNĂ s.f. (Liv.) 1. Laborator (la o farmacie, la o instituție etc.). 2. Loc unde se uneltește ceva, unde se urzesc intrigi, comploturi. [Cf. fr. officine, lat. officina, germ. Offizin]. Vezi definitia »

ÁMPULĂ s.f. 1. Organ de mers la echinoderme. ♦ (Anat.) Extremitate dilatată a unui canal. 2. (Franțuzism) Fiolă, flacon. ♦ (Rar) Globul de sticlă al unui bec electric. [< fr. ampoule, cf. lat. ampulla]. Vezi definitia »