NIT s.m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru luminanță, reprezentând luminanța uniformă a unei surse de lumină plane cu aria de un metru pătrat, care emite în direcția normală o intensitate luminoasă de o candelă. [Pl. niți. / < fr. nit, cf. lat. nit(idus) – strălucitor]. Vezi definitia »

METABISULFÍT, metabisulfíți, s. m. (Chim.) Sare a unui acid care, adăugată în soluție apoasă diluată, trece în sulfitul acidului respectiv și este folosită în vinificație. – Din fr. métabisulfite. Vezi definitia »

MÂRÂÍT s. n. Faptul de a mârâi; (în special) sunete specifice scoase de câinii ațâțați, nemulțumiți; mârâială, mârâitură. – V. mârâi. Vezi definitia »

TREMOLÍT s.n. Mineral de culoare albă, care conține magneziu, calciu, fier și aluminiu și din care, prin hidratare, se obține azbestul. [< engl. tremolite]. Vezi definitia »

PÂRGUÍT¹ s. n. Faptul de a se pârgui; timpul când se pârguiesc fructele sau cerealele. – V. pârgui. Vezi definitia »