GÂRBIȚĂ, gârbițe, s. f. 1. (Pop.; la animale) Greabăn, grumaz; (la oameni) ceafă. ◊ Expr. A muia (cuiva) gârbița = a înfrânge, a obliga să se supună. 2. Plantă erbacee cu tulpina acoperită cu solzi și cu flori mari, violete (Limodorum abortivum). – Din bg. gărbica, scr. grbica. Vezi definitia »

GOSPODÍNĂ, gospodine, s. f. Femeie care se ocupă cu treburile gospodăriei, ale casei familiale; casnică. ♦ Femeie pricepută în treburile gospodăriei, ale casei familiale. ◊ (Adjectival) Femeie foarte gospodină. ♦ Stăpâna unei gospodării. – Din sl. gospodinĩ. Vezi definitia »

GÓMĂ s.f. (Biol.) 1. Formație patologică nodulară de origine infecțioasă sau parazitară (mai ales luetică). 2. Substanță vâscoasă produsă de unele plante sub acțiunea anumitor bacterii. 3. (Fig.) Înfumurare, îngâmfare; snobism. [< fr. gomme, cf. gr. gomos – încărcătură]. Vezi definitia »

îremă s.f. (înv.) inimă. Vezi definitia »

ENDOPLÁSTĂ s. f. Masă protoplasmatică care formează nucleul celulei infuzorilor. – Din fr. endoplaste. Vezi definitia »