Definita cuvantului tocănire
TOCĂNÍRE, tocăniri, s. f. Acțiunea de a tocăni și rezultatul ei; bocănit, ciocănitură. – V. tocăni.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu tocănire
SUPRAPREFIXÁRE s. f. derivare cu prefixe multiple sau de la teme anterior prefixate. (< supra1- + prefixare) Vezi definitia »
ORGANIZÁRE s. f. acțiunea de a organiza; (p. ext.) rânduială, disciplină, ordine. ◊ alcătuire, orânduire. ♦ ~ social(-economică) = formațiune socială; ~ de stat = organizare politică și teritorială a unui stat. (< organiza) Vezi definitia »
SOCIALIZÁRE s. f. 1. faptul de a (se) socializa. 2. trecere a mijloacelor de producție și a altor bunuri din proprietatea privată în proprietate socialistă. 3. proces prin care, datorită dezvoltării forțelor de producție și în urma concentrării și centralizării capitalului, munca și producția capătă un caracter social. ◊ proces de devenire a unei individualități umane ca ființă socială. (< socializa) Vezi definitia »
NECUMPĂNÍRE, necumpăniri, s. f. Lipsă de cumpănire. – Ne- + cumpănire. Vezi definitia »
ANEXÁRE s.f. Acțiunea de a anexa; anexiune. [< anexa]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z