FIÓNC s. n. v. fiong. Vezi definitia »

BANC², bancuri, s. n. 1. Postament sau suport al unei mașini-unelte. 2. Masă lungă cu diferite dispozitive pentru fixarea sau imobilizarea pieselor sau obiectelor de prelucrat. 3. Banchetă la mici ambarcații. 4. Instalație pentru măsurarea puterii motoarelor. – Fr. banc. Vezi definitia »

TĂUREÁNC, tăurenci, s. m. (Reg.) Tăuraș. [Pr.: tă-u-] – Taur + suf. -eanc. Vezi definitia »

BLANC¹ s. n. 1. Piele tăbăcită, suplă și elastică, folosită în marochinărie. 2. Fâșie de material insensibil adăugată la capetele bobinelor de film sau de bandă magnetică pentru a le proteja. – Din germ. Blank. Vezi definitia »

țânc, țânci, s.m. (pop. și fam.) 1. copilaș, băiețaș. 2. pui de animal (sălbatic sau de câine). 3. popândău. 4. orbete. Vezi definitia »