DEPOETIZÁ vb. I. tr. A lipsi de poezie, a lua caracterul poetic. [Pron. -po-e-. / cf. fr. dépoétiser]. Vezi definitia »

DEPEIZÁ vb. I. tr., refl. (Franțuzism) A lua, a smulge de la locul de baștină, a dezrădăcina. ♦ (Fig.) A (se) dezorienta; a (se) înstrăina, a (se) însingura. [Pron. -pe-i-, p.i. -zez. / < fr. dépayser]. Vezi definitia »

CARBONIZÁ, pers. 3 carbonizează, vb. I. Refl. (Despre cărbuni) A se descompune termic în lipsa oxigenului din aer sau în prezența unei cantități insuficiente de oxigen; (despre lemne) a se preface în cărbuni (prin ardere) în prezența unei cantități mici de aer; (despre alte materii organice) a se descompune (prin ardere). – Din fr. carboniser. Vezi definitia »

DEPOLARIZÁ vb. I. tr. 1. A împiedica polarizarea electrozilor. 2. A transforma un fascicul de lumină în lumină naturală, făcând să dispară starea lui de polarizare. [Cf. fr. dépolariser]. Vezi definitia »

PACTIZÁ vb. intr. a încheia un pact cu cineva; a se înțelege, a cădea la învoială; a face cauză comună cu un adversar. (< fr. pactiser) Vezi definitia »