DECÁN, -Ă s.m. și f. 1. Profesor (sau alt membru al corpului profesoral universitar) care deține conducerea unei facultăți. 2. Persoana cea mai în vârstă sau care are vechimea cea mai mare într-un anumit corp constituit. // s.m. 1. (Ant.) Ofițer roman care comanda 10 soldați; decurion. 2. (În trecut) Persoană aleasă dintre avocați, care conducea baroul avocaților. 3. Conducător, șef ecleziastic în biserica anglicană. [ < lat. decanus, cf. it. decano, fr. doyen). Vezi definitia »

CANANEÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Canaan. ◊ (s. f.) limbă vorbită în Canaan. (< fr. cananéen) Vezi definitia »

părgán s.n. (reg.) pânză subțire și fină. Vezi definitia »

PSEUDOVULCÁN s. m.. depresiune de forma unui crater, care nu este însoțită de manifestări vulcanice recente. (< fr. pseudo-volcan) Vezi definitia »

MADIPOLÁN s.n. v. madipolon. Vezi definitia »